IUNIE – perspectivă istorică

REPERE ISTORICE:

1 iunie – Mareșalul Ion Antonescu este executat, ca urmare a acuzațiilor de trădare, crime de război și crime împotriva păcii.

3 iunie 2006Muntenegru își declară independența, separându-se de Serbia.

4 iunie 1920 – Se semnează Tratatul de la Trianon dintre Antantă și Ungaria, în urma căruia se recunoaște unirea Transilvaniei cu Regatul României.

6 iunie 1944 – Începe debarcarea în Normandia de către trupele anglo-americane.

9 iunie 1815 – Se semnează actul final al Congresului de la Viena prin care se puneau bazele unei noi ordini în politica europeană de după războaiele napoleoniene.

9 iunie 1848 – Ion Heliade Rădulescu citește Proclamația de la Islaz, declanșând revoluția din Țara Românească.

10 iunie 1793 – În timpul Revoluției Franceze, iacobinii  preiau puterea și instaurează dictatura revoluționară.

13 iunie 1990 – În România începe mineriada din 13-15 iunie, soldată cu morți și răniți. Sediile partidelor opoziției anticomuniste de la București, precum și locuințele liderilor acestor partide sunt vandalizate.

15 iunie 1389Bătălia de la Kosovopolje, dintre otomani (învingători) și o coaliție de boieri bosnieci și sârbi.

17 iunie 1462Atacul de noapte de la Târgoviște, în timpul căruia Vlad Țepeș a încercat să-l asasineze pe sultanul Mehmet al II-lea.

17 iunie 1944Islanda se proclamă independentă față de Danemarca.

18 iunie 1815Napoleon Bonaparte pierde Bătălia de la Waterloo.

20 iunie 1837Regina Victoria își începe domnia ca monarh al Regatului Unit.

22 iunie 1940Armistițiul de la Compiegne dintre Germania nazistă și Franța ocupată.

25 iunie 1950 – Coreea de Nord atacă Coreea de Sud, declanșând Războiul din Coreea.

26 iunie 1945 – Se semnează la San Francisco o cartă prin care se înființează ONU.

27 iunie 1941 –  Guvernul Ion Antonescu declanșează pogromul de la Iași, acțiune prin care 10.000 de locuitori evrei ai orașului Iași sunt masacrați de militari, polițiști și civili localnici.

28 iunie 1914Arhiducele Franz Ferdinand de Habsburg și Sophie Chotek sunt asasinați la Sarajevo, eveniment ce avea să constituite pretextul izbucnirii Primului Război Mondial.

Imagini pentru franz ferdinand și sophie
Franz Ferdinand și Sophie

NAȘTERI:

2 iunie 1882 Ion Antonescu (militar, om politic român)

7 iunie 1886Henri Coandă (inginer, pionier al aviației române)

16 iunie 1313Giovanni Boccaccio (poet umanist italian)

28 iunie 1712Jean-Jacques Rousseau (filosof iluminist francez)

29 iunie 1819Nicolae Bălcescu (revoluționar pașoptist, om de cultură român)

Imagini pentru ion antonescu
Ion Antonescu 

DECESE:

3 iunie 1889Johann Strauss fiul (compozitor austriac)

8 iunie 632Profetul Mahomed (întemeietorul religiei islamice)

9 iunie 1912Ion Luca Caragiale (dramaturg român, unul dintre cei patru mari clasici)

10 iunie 323 î.Hr.Alexandru cel Mare/Macedon (strateg, conducător militar)

15 iunie 1889 Mihai Eminescu (poetul național al românilor)

18 iunie 1917Titu Maiorescu (junimist, estetician și om politic român)

20 iunie 1891Mihail Kogâlniceanu (revoluționar pașoptist, om politic român)

20 iunie 1995Emil Cioran (scriitor și filosof român)

Imagini pentru cioran
Emil Cioran

 

Advertisements

,,Școala Ardeleană și Europa la răscruce de veacuri” – ESEU PROPRIU (#3)

CONȚINUTUL ACESTUI ARTICOL ESTE PROTEJAT CONFORM LEGISLAȚIEI ÎN VIGOARE PRIVIND DREPTURILE DE AUTOR! PRELUAREA ACESTUIA SE REALIZEAZĂ NUMAI CU ACORDUL AUTORULUI ȘI, OBLIGATORIU, CU CITAREA SURSEI (LINK)!

PRIMA PARTE/ A DOUA PARTE

,,Se pune, adesea, problema descendenței mișcării cunoscute sub numele de Școala Ardeleană. Unii o consideră o prelungire a iluminismului european, dar este mai mult decât atât. Reprezentanții Școlii Ardelene au intrat, într-adevăr, în contact cu scrierile, cu conceptele răspândite în Occident, datorită studiilor întreprinse de corifei la Viena, la Roma, însă ar fi o eroare să afirmăm că iluminismul românesc este o copie a celui francez, spre exemplu.

Activitatea Școlii Ardelene este inspirată, influențată de iluminismul francez, german (Aufklärung), austriac (iozefinism), italian, însă se evidențiază prin niște elemente caracteristice, determinate de contextul politic, de statutul principatelor române  în Europa acelor timpuri.

Pe de o parte, Transilvania, ca parte a Imperiului Habsburgic, a cunoscut, în mod inevitabil, iozefinismul, ,,absolutismul monarhic” exercitat în perioada 1740-1792, sub domniile a trei mari despoți ,,luminați”: Maria Tereza, Iosif al II-lea și Leopold al II-lea. Iozefinismul reprezintă o variantă austrică a Aufklärung-ului moderat, luându-și numele de la împăratul Iosif al II-lea, în timpul domniei căruia acest curent ideologic și-a atins punctul culminant.

Kaiserin Maria Theresia (HRR).jpg
Împărăteasa Maria Tereza 

 

Domnia lui Iosif al II-lea a avut puternice repercusiuni asupra transilvănenilor, întrucât împăratul a susținut toleranța religioasă, acordând libertate religioasă ortodocșilor (1781), permițând înființarea la Sibiu a unei episcopii greco-ortodoxe și a mai multor lăcașe de cult ortodox în Transilvania. Totodată, educația iluministă pe care a primit-o l-a determinat să recurgă la secularizarea averilor mănăstirești, la desființarea iobăgiei, a cenzurii cărților și a revistelor, dar și la introducerea limbii germane drept limbă oficială a imperiului.

Joseph Hickel (attr) Joseph II als Mitregent seiner Mutter.jpg
Împăratul Iosif al II-lea 

Iozefinismul susținea, per ansamblu, consolidarea imperiului și a monarhiei absolute, deținând un caracter cosmopolit, în timp ce Școala Ardeleană milita pentru existența și dezvoltarea statului național, pentru obținerea de drepturi pentru românii din Transilvania, scopul acesteia nefiind cel de a susține creșterea puterii monarhului, fie el luminat.

Pe de altă parte, filosofia franceză, nu tocmai omogenă, a ,,luminilor” s-a propagat până pe meleagurile locuite de români. Iluminiștii francezi susțin rațiunea, iluminarea, dar, mai ales, în rândurile celor importanți, care au un cuvânt spus, astfel încât să se poată realiza un progres al societății. Școala Ardeleană se diferențiază printr-o încercare evidentă de a promova dezvoltarea conștiinței naționale în rândul românilor. Ion Budai-Deleanu, cel mai erudit iluminist român, a valorificat ideile enciclopediștilor francezi și a depășit prin epopeea ,,Țiganiada” iluminismul propriu-zis, fiind un partizan al luptei revoluționare pentru eliberarea socială și națională, un critic acerb la adresa feudalismului, a inechității sociale, a clericilor.

Este adevărat că valorile Școlii Ardelene se sincronizează cu cele promovate în Europa la momentul respectiv. Astfel, se susține iluminarea maselor, dezvoltarea învățământului românesc, se realizează trecerea de la scrierea cu alfabet chirilic la cea cu alfabet latin, se desființează iobăgia.Dar nu trebuie uitat faptul că iluminismul românesc se individualizează datorită caracterului patriotic și național, având în vedere o sădire a iubirii pentru patrie în rândul populației, o consolidare a conștiinței naționale,  o rostire continuă a crezului latinist…” – VA URMA

,,Balcicul, oaza de liniște a Reginei Maria” (lansare de carte)

În week-end-ul 14-15 aprilie, am avut neprețuita șansă să vizitez Balcicul, mult iubita oază de liniște a Reginei Maria. Acest orășel bulgăresc situat pe litoralul Mării Negre este sărăcăcios, însă, în schimb, impresionează prin peisajele naturale pe care le oferă și, cu precădere, prin domeniul Reginei Maria, în jurul căruia pare să orbiteze totul. Fără îndoială, Balcicul nu ar fi același, nu ar fi un centru turistic apreciat fără Regină și fără reședința sa, amintire a României Mari. Această mărturie dă viață Balcicului și îi permite să se dezvolte, amintind de vremurile de odinioară…

30708125_762914323904749_1388459534049083392_n.jpg30710157_2162933017056886_8702672505652903936_n.jpg

Am petrecut câteva ore pe domeniul Reginei, inspirând cu nesaț aerul ce purta mireasma florilor și admirând marea, cerul pictate în nuanțe de albastru. Am pășit pe aceleași alei pe care le parcurgea și Majestatea Sa altădată, am călcat pe urmele ei, iar, în tot acest timp, am resimțit o bucurie imensă, mă simțeam de parcă m-aș fi scăldat într-o  mare de emoții. Regina este omniprezentă în acest paradis terestru, o întâlnești în fiecare colțișor plămădit după dorințele și sufletul ei.

30729981_2041821919418144_3123413699277094912_n30739695_2041821069418229_5686733894737461248_n.jpg

Fiecare loc din domeniu fascinează în felul său, încât te-ai pierde intenționat printre grădinile cu flori, printre clădirile albe, printre coloanele dalmate…

Casa Reginei, numită Tenha Yuvah (Cuibul liniștit), și capela Stella Maris mi-au plăcut cel mai mult, în ambele construcții m-am simțit de parcă aș fi intrat într-un sanctuar. Doar eram acasă la Regină, unde și-a regăsit liniștea, unde se simțea fericită și împlinită în mijlocul naturii feerice.

30706432_2041821682751501_2922091458078965760_n.jpg30707164_2041821316084871_7215369401707528192_n.jpg

În fața micului palat ce impresionează prin simplitate, prin tradițional, prin noblețe, am avut ocazia să lansăm volumul ,,Regina Maria” ce poartă semnătura tânărului istoric Cristian Moșneanu și la care am contribuit cu un capitol dedicat… Balcicului! Am lansat această carte dedicată celei mai iubite femei din istoria noastră tocmai acasă la ea, din dorința de a-i cinsti memoria și de a ne arăta recunoștință pentru tot ceea ce a făcut.

30708343_2041821566084846_2609652206705573888_n.jpg

În 2018 – Centenarul Marii Uniri -, Editura Librex pune la dispoziția cititorului o colecție de titluri dedicate unor personalități istorice marcante, cărora le datorăm existența noastră astăzi ca cetățeni ai României. Din această colecție face parte și ,,Regina Maria”, o sinteză a vieții și a activității Reginei tuturor românilor.

În continuare, voi împărtăși cu voi câteva fragmente din capitolul redactat de mine, intitulat ,,Balcicul, oaza de liniște a Reginei Maria”:

 

,,La insistențele lui Alexandru Satmary, Regina Maria a acceptat să revină la Balcic la 9 octombrie 1924 și cu această ocazie s-a îndrăgostit de ,,târgușorul pitoresc”. Pașii au purtat-o prin acest paradis fermecător și, la scurt timp, a găsit un teren pe care-l considera potrivit pentru ea însăși.

<<Ah! Mi-ar plăcea acest loc! Toată viața mi-am dorit un astfel de loc, imaginându-mi că-l pot găsi doar în Italia, și iată-l aici la Balcic.>>[1]

<<Simt că trebuie să am acest loc!… Visuri noi se ridică în fața mea, visuri legate de construcții, cele mai fascinante dintre toate, și deja mă văd locuind în mica casă turcească și construind mica mea grădină spaniolă, pavată, firește! pe terase, sub marele plop care atârnă deasupra mării.>>[2]

[1] Maria, regina României, ,,Însemnări zilnice”, vol VI, trad. Sanda Ileana Racoviceanu, Ed. Historia, 2008, p. 454

[2] Maria, regina României, ,,Însemnări zilnice”, vol VI, trad. Sanda Ileana Racoviceanu, Ed. Historia, 2008, p. 457

30724893_2041821186084884_1684076038474170368_n.jpg30725570_2041822079418128_1268440023036854272_n.jpg

,,La data de 28 octombrie 1933, se sfințea Capela Stella Maris, o bisericuță în stil bizantin, locul de reculegere al reginei. Paraclisul era închinat Maicii Domnului, motiv pentru care nenumărate icoane ce surprind scene din viața Fecioarei împodobescau lăcașul de cult. La intrare, erau înfățișate Regina Maria și Ileana în ipostaza de ctitori, regina strângând în mână lăcașul, iar Ileana ținând un iacht – aluzie la marea aflată la o mică distanță și pe care o iubeau foarte mult. Pentru a ajunge la acest loc sacru, regina sau oricine altcineva trebuia să parcurgă o potecă, străjuită de o parte și de alta de crini înalți – crinii Maici Domnului, pe care regina îi iubea nespus.

      Regina nu se sfia să afirme că Stella Maris nu era decât o <<ctitorie ortodoxă înalțată de o protestantă>>, mărturisind, totodată:

<<Mă închin oricărei religii, prețuiesc orice rituri și forme consfințite, dar pentru mine Dumnezeu stă peste toate acestea. Aflu pe Dumnezeu în fire, în frumusețe, în artă, în iubire, în iubirea față de toți oamenii.>>[1]

[1] Balcica Măciucă, ,,Balcic”, Ed. Semne, 2013, p. 42

(Fragmente extrase din Regina Maria, Cristian Moșneanu, Editura Librex, 2018)

30740248_2041822002751469_6405492527079620608_n.jpg

Sursă foto: Arhiva personală

MAI – perspectivă istorică

REPERE ISTORICE:

1 mai 1707 Anglia și Scoția se unesc, formând Regatul Marii Britanii.

4 mai 1979Margaret Thatcher devine prima femeie premier din istoria Regatului Unit.

8 mai 1945 Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa.

10 mai 1866 – Principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ajunge în România.

10 mai 1877 – Principele Carol I semnează declarația de independență a României față de Imperiul Otoman, ca urmare a victoriilor din timpul Războiului ruso-turc.

10 mai 1881 – Încoronarea principelui Carol ca primul rege al românilor.

13 mai 1943 – Forțele germano-italiene din Africa de Nord capitulează în fața forțelor aliate.

18 mai 1804Napoleon Bonaparte este proclamat împărat al Franței.

19 mai 1919 – Debarcarea lui Mustafa Kemal Ataturk în Samsun, moment care marchează începutul Războiului de Independență a Turciei.

20 mai 325 – Începe Primul Conciliu de la Niceea, primul sinod ecumenic al Bisericii Creștine.

22 mai 1948 – Guvernul lui Petru Groza retrage cetățenia română regelui Mihai I și celorlalți membri ai Familiei Regale.

24 mai 1915Italia intră în război de partea Antantei, declarând război Imperiului dualist Austro-Ungar.

29 mai 1453 – Se sfârșește asediul Constantinopolului, otomanii conduși de Mehmet al II-lea intrând victorioși în cetate.

30 mai 1431 – Acuzată de erezie de către englezi, Ioana d’Arc este arsă pe rug.

220px-Carol_I_King_of_Romania.jpg
Carol I al României 

NAȘTERI:

5 mai 1818Karl Marx (întemeietor al ideologiei socialiste)

9 mai 1895Lucian Blaga (poet și filosof român)

14 mai 1265Dante Alighieri (poet și filosof italian)

18 mai 1920Papa Ioan Paul al II-lea

29 mai 1917John F. Kennedy (președinte american)

Imagine similară
Lucian Blaga

 

DECESE:

1 mai 1945Joseph Goebbels (om politic nazist, apropiat al lui Hitler)

2 mai 1519Leonardo da Vinci (homo universalis)

4 mai 1955 George Enescu (compozitor român)

5 mai 1821Napoleon Bonaporte (împărat francez)

15 mai 1873 Alexandru Ioan Cuza (domnitor român; părintele Micii Uniri)

17 mai 1727Ecaterina I a Rusiei (țarină)

20 mai 1506Cristofor Columb (navigator, explorator)

22 mai 337Constantin cel Mare (împărat roman)

22 mai 1885Victor Hugo (iluminist francez)

Imagine similară
Alexandru Ioan Cuza

,,Școala Ardeleană și Europa la răscruce de veacuri” – ESEU PROPRIU (#2)

CONȚINUTUL ACESTUI ARTICOL ESTE PROTEJAT CONFORM LEGISLAȚIEI ÎN VIGOARE PRIVIND DREPTURILE DE AUTOR! PRELUAREA ACESTUIA SE REALIZEAZĂ NUMAI CU ACORDUL AUTORULUI ȘI, OBLIGATORIU, CU CITAREA SURSEI (LINK)!

PRIMA PARTE

,,Mai mulți oameni de cultură ardeleni au promovat iluminismul, însă doar patru dintre ei s-au remarcat printr-o contribuție deosebită, motiv pentru care numele lor sunt obligatoriu menționate în contextul Școlii Ardelene: Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior și Ioan Budai-Deleanu, oameni învățați care și-au desăvârșit educația în cadrul marilor centre universitare ale vremii, din Viena și Roma. Prin urmare, au avut șansa de a intra în contact direct cu ideile și cu conceptele promovate de iluminiști, de a se forma în această epocă a schimbărilor.

Cu excepția lui Budai-Deleanu, reprezentanții Școlii Ardelene au făcut parte din rândul preoților, astfel încât activitatea lor nu a fost îndreptată împotriva clericismului, ba dimpotrivă. Ținând cont de poziția lor socială, putem afirma că eforturile de a răspândi iluminismul românesc au fost, într-o oarecare măsură, facilitate.

Imagini pentru budai deleanu

Corifeii au derulat o activitate vastă, elaborând numeroase lucrări și tratate în domenii diverse, precum istoria, lingvistica, gramatica, teologia.  Aceștia au continuat ideile cronicarilor moldoveni, încercând să justifice cu argumente, rezultate în urma cercetării bibliotecilor și arhivelor existente, latinitatea poporului și a limbii române, continuitatea și unitatea ei în spațiul carpato-danubiano-pontic. Astfel, încercau să combată teoriile istoricilor, cu precădere, de origine maghiară, conform cărora românii nu ar fi cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei, în încercarea de a-și consolida propria poziție socio-politică din cadrul imperiului multinațional al Habsburgilor.

Trebuie remarcat faptul că aceștia au exagerat în privința moștenirii pur latine a limbii, încercând să nege influențele ulterioare și să elimine cuvintele ce proveneau, fără îndoială, din limba slavă. Și-au susținut cu tărie ideile, ,,extremismul” lor putând fi caracterizat drept o dovadă de patriotism, o încercare admirabilă de a apăra identitatea poporului român contra născocirilor și a denigrărilor venite din partea străinilor.

Una din cele mai mari realizări ale corifeilor Școlii Ardelene este, cu siguranță, redactarea documentului Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae, o petiție adresată împăratului Leopold al II-lea, ce avea în vedere recunoașterea națiunii române ca parte a Principatului Transilvaniei, astfel încât ardelenii să nu mai fie etichetați drept tolerați, iar aceștia să capete drepturi politice, să dețină reprezentanți în Dieta Transilvană. Se dorea, de asemenea, un tratament egal acordat clericilor, inclusiv celor din biserica orientală.

Johann Daniel Donat, Emperor Leopold II in the Regalia of the Golden Fleece (1806).png
Împăratul Leopold al II-lea al Imperiului Habsburgic

Activitatea Școlii Ardelene este reflectată, după cum menționam  anterior, de o serie de lucrări, și anume ,,Elementa linguae daco-romanae sive valachicae” – primul tratat de gramatică a limbii române (Samuil Micu și Gheorghe Șincai); ,,Istoria, lucrurile și întâmplările românilor” (Samuil Micu); ,,Abecedar”, ,,Gramatica” și ,,Aritmetica” – materiale didactice destinate elevilor (Gheorge Șincai); ,,De originibus populorum Transylvaniae” (Ioan Budai-Deleanu); ,,Biblia de la Blaj” din 1795 (Samuil Micu).

În ceea ce privește creația literară, singura operă remarcabilă este ,,Țiganiada”, epopeea eroico-comică a lui Ioan Budai-Deleanu, supranumit și ,,Voltaire al românilor”. Filosofia expusă, ideile prezentate, alegoria la adresa Revoluției franceze aflată în plină desfășurare și a Adunării Constituante fac din această lucrare o expresie a apogeului Școlii Ardelene. Istoricul Dumitru Popovici considera că ,,autorul Țiganiadei descinde din fronda filosofică a Enciclopediei”. Deși nu există dovezi certe că Budai-Deleanu ar fi citit lucrările lui Voltaire și ale altor iluminiști francezi, o parte din ideile acestora se regăsesc printre rândurile epopeei, o ,,Iliadă” a ilumismului românesc.

Un rol esențial în răspândirea ideilor iluministe l-au avut traducerile, tălmăcirile. Corifeii, și nu numai, au tradus texte religioase – prelungire a direcției literaturii vechi ca urmare a ideii continuării tradițiilor -, opere din literatura universală, precum scrieri de-ale lui Horațiu, Vergiliu, Ovidiu, Metastasio, Shakespeare, dar și  literatură specifică preiluminismului (Fénelon), iluminismului (Voltaire). Prin traduceri s-a încercat umplerea unor lacune ale culturii române de la momentul respectiv și sincronizarea cu valorile culturii occidentale, mult mai dezvoltată…” – VA URMA

APRILIE – perspectivă istorică

REPERE ISTORICE:

2 aprilie 1453 – Sultanul Mehmet al II-lea începe asediul asupra Constantinopolului.

3 aprilie 1922 – Iosif Stalin devine Secretar General al Partidului Comunist din URSS.

4 aprilie 1949 – 12 state semnează Tratatul Atlanticului de Nord, punând bazele NATO.

6 aprilie 1896 – Se deschide la Atena prima ediție a Jocurilor Olimpice moderne.

13 aprilie 1598 – Prin Edictul de la Nantes, regele Henric al IV-lea al Franței le acordă libertate religioasă hughenoților.

15 aprilie 1912 – Vasul transatlantic RMS Titanic se scufundă ca urmare a ciocnirii cu un iceberg în Atlanticul de Nord.

21 aprilie 753 î. Hr.Fondarea Romei, conform legendei, de către Romulus și Remus.

24 aprilie 1877 – Imperiul Rus declară război Imperiului Otoman, declanșând Războiul ruso-turc (1877-1878), în urma căruia România își va obține independența.

25 aprilie 1915 – Se declanșează Bătălia de la Gallipoli prin debarcarea trupelor aliate (engleze, franceze, australiene, neozeelandeze) în apropierea strâmtorii Dardanele.

26 aprilie 1986 Dezastrul nuclear de la Cernobîl.

Imagini pentru fondarea romei
Lupoaica cu Romulus și Remus

NAȘTERI:

1 aprilie 1815 Otto van Bismarck (om politic german)

6 aprilie 1483Rafael Sanzio (artist remarcabil al Renașterii italiene)

8 aprilie 1336 Timur Lenk (conducător al Imperiului Mongol)

8 aprilie 1911Emil Cioran (intelectual român)

15 aprilie 1452Leonardo Da Vinci (homo universalis, reprezentant de seamă al RENAȘTERII)

16 aprilie 1889 Charlie Chaplin (actor și regizor englez)

18 aprilie 1480Lucrezia Borgia

18 aprilie 1590Ahmed I (sultan otoman, soțul Sultanei Kosem)

19 aprilie 1854Anghel Saligny (inginer și om politic român)

20 aprilie 1889Adolf Hitler (dictator nazist)

21 aprilie 1729Ecaterina a II-a a Rusiei (țarină)

21 aprilie 1926Elisabeta a II-a (regină a REGATULUI UNIT)

23 aprilie 1564William Shakespeare (cel mai mare scriitor englez)

25 aprilie 1599Oliver Cromwell (lider militar și politic englez)

Imagine similară
Elisabeta a II-a a Regatului Unit

DECESE:

4 aprilie 1953Carol al II-lea al României (monarh)

6 aprilie 1520 Rafael Sanzio 

8 aprilie 1973Pablo Picasso (pictor)

10 aprilie 1954Auguste Lumiere 

12 aprilie 1945 Franklin Delano Roosvelt (cel de-al treizeci și doilea președinte al SUA)

15 aprilie 1865Abraham Lincoln (al șaisprezecelea președinte american)

17 aprilie 1790Benjamin Franklin (om de cultură, diplomat american)

18 aprilie 1955Albert Einstein (om de știință)

19 aprilie 1882Charles Darwin (autorul teoriei evoluționiste)

22 aprilie 1985 Mircea Eliade (scriitor, intelectual, istoric al religiilor)

23 aprilie 1616William Shakespeare

27 aprilie 1872 Ion Heliade Rădulescu (om de cultură român, fondator al Academiei Române)

28 aprilie 1945Benito Mussolini (dictator fascist)

30 aprilie 1945Adolf Hitler, alături de Eva Braun

Imagini pentru mircea eliade
Mircea Eliade 

,,Școala Ardeleană și Europa la răscruce de veacuri” – ESEU PROPRIU (#1)

 CONȚINUTUL ACESTUI ARTICOL ESTE PROTEJAT CONFORM LEGISLAȚIEI ÎN VIGOARE PRIVIND DREPTURILE DE AUTOR! PRELUAREA ACESTUIA SE REALIZEAZĂ NUMAI CU ACORDUL AUTORULUI ȘI, OBLIGATORIU, CU CITAREA SURSEI (LINK)!

,,Cândva, în secolului al XVIII-lea, lua naștere în Transilvania o mișcare de emancipare socio-politică a națiunii române. Această mișcare avea să poarte numele de Școala Ardeleană, reprezentanții săi desfășurând o activitate pe care o putem înscrie în contextul iluminismului german, cunoscut sub numele de Aufklärung, și care prezintă elemente asemănătoare cu cele ale iluminismului francez.

Înainte de toate, Școala Ardeleană se poate defini ca debutul trezirii conștiinței naționale în rândul românilor din Transilvania, având drept scop schimbarea și îmbunătățirea statutului acestora.

Trebuie menționat faptul că românii ardeleni erau, în momentul respectiv, victimele unei permanente discriminări. Încă din prima jumătate a secolului al XV-lea, erau considerați o națiune tolerată, lipsită de drepturi sociale, politice. În urma Răscoalei de la Bobâlna (1437), nobilimea maghiară a aprobat documentul UNIO TRIUM NATIORUM conform căruia maghiarii, sașii și secuii deveneau locuitori de drept ai Transilvaniei, totul în defavoarea românilor.

Imagini pentru răscoala de la bobâlna
Răscoala de la Bobâlna

În secolul al XVIII-lea, începea Epoca Luminilor, cea care avea să ofere un nou suflu bătrânului continent, printr-o promovare a rațiunii, a iluminării maselor și printr-o critică la adresa feudalismului, a dogmatismului și a influenței clericale, în vederea întemeierii unei noi ordini sociale și spirituale. Iluminismul s-a manifestat deopotrivă în artă și în știință, susținând cultul vieții intelectuale.

Această mișcare a apărut, pentru prima oară, în Franța, în marile saloane cosmopolite, avându-i drept reprezentanți de seamă pe Voltaire, pe Diderot cu ,,Enciclopedia” sa, pe Montesquieu, pe Jean-Jacques Rousseau, pe Descartes. Ulterior, s-a răspândit în Germania prin intermediul universităților sale (reprezentanți: Schiller, Lessing, Herder, Immanuel Kant), în presa și cafenelele Angliei (Jonathan Swift, Isaac Newton, sir Richard Steele, Joseph Addison), în Statele Unite ale Americii (Benjamin Franklin, Thomas Jefferson, Thomas Paine) și nu numai.

Ideile iluministe au ajuns, inclusiv, în provinciile române, însă iluminismul românesc s-a manifestat, cu precădere, în Transilvania și, mai puțin, în Țara Românească și în Moldova, aflate în perioada respectivă sub conducerea domnilor fanarioți.

Anumiți membri ai burgheziei ardelene au studiat în vestul Europei, fapt ce le-a permis să intre în contact cu concepțiile iluministe aflate în plină afirmare, cu scrierile literaților iluminați, cu filosofiile și ideile lor despre lume și viață. Acești intelectuali au pornit o ,,luptă” care avea drept obiectiv obținerea libertății și a egalității românilor din Transilvania cu celelalte națiuni.

Deviza Școlii Ardelene, ,,Virtus Romana Rediviva”, îndemna la renașterea vechilor virtuți ostășești în lupta pentru drepturi naționale, pentru recunoașterea limbii și credinței străbune, pentru unirea tuturor românilor într-o singură țară.

Activitatea Școlii Ardelene poate fi structurată în trei mari etape, și anume etapa pregătitoare, ce s-a rezumat la revendicările politice și naționale ale lui Inocențiu Micu-Klain, episcopul românilor uniți, etapa de elaborare și afirmare a ideologiei naționale, constând în formularea crezului latinist extremist, dar și într-o vizibilă dezvoltare a învățământului românesc, și, nu în cele din urmă, etapa pronunțat iluministă ce a culminat cu pregătirea Revoluției de la 1848.

Mișcarea ideologică s-a remarcat prin caracterul său politic (drepturile și libertățile cerute de românii de Transilvania, cerere culminată cu redactarea și adresarea memoriului Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae împăratului austriac), iluminist (înființarea școlilor cu predare în limba română, tipărirea de cărți în alfabet latin) și cel erudit (manifestat în domenii precum istorie, lingvistică, literatură)…” – VA URMA

Imagini pentru supplex libellus valachorum
Sursă foto